Poem patetic - Tadeusz Różewicz
Adăugat de: Gerra Orivera

Îi vor huli pe poeţi
veacuri de-a rândul
au şters pământul şi stelele
veacuri de-a rândul
îşi vor şterge şi propriile chipuri

Poetul îngropat de viu
e ca un râu freatic
păstrează în el
chipuri şi nume
speranţa
şi patria

Poetul defăimat
aude voci
îşi aude glasul
se uită
ca un om trezit
la miezul nopţii

Însă minciuna poetului
se dezvoltă
se înalţă
cât Turnul Babel

e monstruoasa
şi nu moare



vezi mai multe poezii de: Tadeusz Różewicz




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.