Te cheamă Iubirea! Ascultă-I iar, Glasul
Te cheamă să vii şi să fi mântuit,
În lume nu sta, îndreaptă-ţi azi pasul
Spre Cel ce pe-o cruce în chin a murit!
Şi norul de martori îţi striga puternic
Ridică-te.. vino! Iertat tu să fi..
Mai este o clipă.. nu fi şovăielnic
Căci Cel ce te iartă curând va veni.
Te cheamă azi Domnul.. Du-ţi crucea pe cale
Cu tine va fi! I-ţi va da ajutor..
Şi cerul întreg, cântând osanale
Te-aşteaptă să vii.. te-aşteaptă cu dor..
Grădina te cheamă să-ţi cânte durerea
În foşnetul frunzelor mici de măslini..
Acolo, o rugă a rupt sfânt, tăcerea,
O rugă cu lacrimi din Ochiul Divin..
Să-ţi bată în poartă.. câţi ani vor mai trece
Şi câte chemări unui om pieritor?
Cât timp vei mai sta cu inima-ţi rece
Când pe cruce, Iubirea, îşi cânt-al ei dor?
Te cheamă să vii.. să primeşti mântuirea,
Păcatul să-l laşi şi să fi azi, salvat!
Şi-n ochii ce-au plâns, tu să vezi strălucirea
Iubirii, ce-n Jertfă, pe tin te-a iertat!
vezi mai multe poezii de: danab