Te voi iubi și dincolo de moarte.. - dorina
Poezie adăugată de: dorina

    duminică, 31 ianuarie 2016

Mi e tare grea impusa ta tăcere,
Acum când sufletul meu în ruine,
Mai are numai lacrimil de durere,
Din primăvara viselor cu tine...

Pustiul mă pătrunde pân' la oase,
În zeghea despărțirii mă închide,
Iar sufletul deja a hoit miroase,
Și-n agonia morții mă cuprinde!

De ce-ți mai caut oare amintirea,
Când tu m-ai dat demult uitării?...
Și de ce oare încă-mi las iubirea,
Să îți păzească ușa nepăsării?...

Unde mă uit te văd numai pe tine,
Iar vocea ta mă strigă la tot pasul,
Și vai!...Dacă ai ști ce greu îmi vine,
Când zorii diminetii-ți fură glasul!

Precum pasărea spin când piere,
Te voi iubi și dincolo de moarte...
Dar plec acum, îmi iau la revedere
De la un vis...dorit realitate!...

Dorina Omota



vezi mai multe poezii de: dorina




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Lacrimil...? Nu inteleg

Iar.. Sufletul deja a hoit miroase.. ? Imi pare o forma prea nepotrivita.. Ar trebui modificat acest vers.. Dar ramane la alegerea ta...

In rest e bine, îmi place... Felicitări !
M Horlaci
duminică, 31 ianuarie 2016


O poezie de suflet, care ne atinge ca şi cum ar face parte din noi.
Plăcut!
cristina
duminică, 31 ianuarie 2016