Apa voia să trăiască
S-a dus la soare dar s-a întors plângând
Apa voia să trăiască
S-a dus la arbori, arborii au ars s-a întors plângând
Au putrezit s-a întors plângând
Apa voia să trăiască
S-a dus la flori florile s-au veştejit s-a întors plângând
Voia să trăiască
S-a dus în pântec a întâlnit sânge
S-a întors plângând
S-a dus în pântec a întâlnit vârf de cuţit
S-a întors plângând
S-a dus în pântec a întâlnit viermi şi putregai
S-a întors plângând şi voia să moară
S-a dus la timp intrând prin uşa de piatră
S-a întors plângând
S-a dus să scotocească întregul spaţiu căutând nimicul
S-a întors plângând şi voia să moară
Până când nu i-a mai rămas plâns
S-a aşezat apoi la temelia tuturor lucrurilor
Cu desăvârşire istovită limpede cu desăvârşire.
vezi mai multe poezii de: Ted Hughes