să fie azi precum a fost
atunci când timpul destrăma alene
un colț de vis în simetria
clipitelor perene
atunci când totul era doar
o frunză smulsă din copacul
ce dăruia un univers
identic
însă totuși altul
când florile se cățărau pe ram
cu agonia trecătoare
a timpului ce traversează calm
distanțe lungi din calendare
era într-un trecut absent
când ne-a fost dată să ne fie
iluzia ce o purtăm
neștiutori în veșnicie.
adina v.
8.05.2019
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.