Toamnă lungă - Nicu Hăloiu
Poezie adăugată de: nicu hăloiu

    duminică, 20 septembrie 2020

Toamnă lungă
...
Copacii toți sunt bântuiți de toamnă
Un vânt viclean le usucă frunza,
Ca un păianjen ce-și țese-n taină pânza
Și-ntinde toamna vălul, copacii să adoarmă!
...
Cu fiecare zi, pădurea ruginește
Și frunza de pe ramuri se scutură în vânt
Și-adorm încet copacii, doar frunza mai foșnește,
Cînd trupul ei firav se-așterne pe pământ!
...
Noi am zărit o vulpe pitindu-se-n lucernă,
Nu era prea sperioasă, probabil ne știa,
Îți amintești iubito, atunci când ne privea
Cum ne-a pătruns natura, cu pacea ei eternă?
...
Încet se-așterne toamna iubito, peste noi,
Dar inimile noastre, sunt încă-n primăvară,
Cât de curând copacii vor fi negri și goi,
Ne va fi lungă toamna, frumoasă și ușoară!



vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.