La capătul drumului văd puterea
ea seaman unei cepe
ale cărei chipuri suprapuse
se desprind, unul câte unul…
Teatrele se golesc. E miezul nopții.
Litere ard pe fațade.
Misterul scrisorilor fără răspuns
se scufundă în strălucirea rece.
Traducere Dan Shafran
vezi mai multe poezii de: Tomas Tranströmer