- Eu am știut că primăvara naște
În fiecare om câte-un fior
Și am aprins o candelă de Paște
Să-ți amintesc, iubite, că mi-e dor
De-ntâia noastră verde răzvrătire,
De albul pur al florilor din crâng
Și de-o capitulare... dar, iubire,
Mi-e tot mai dor în brațe să te strâng.
Eu am știut că primăvara moare
Închisă-n fruct, dar tot la fel de greu
Mi-e să aștept să se deschid-o floare,
Să te ascund de toți, în gândul meu.
- Adie câte-un vânt primăvăratic
Pe străzile pustii. Seducător,
Luceafărul dansează pe sub atic,
Doar lui mă confesez... mi-atât de dor
De anotimpu-acela când hotarul
Dintre lumini şi umbre s-a pierdut,
Iar noi îmbrăţişaţi sub felinarul
Din colţ de drum furam câte-un sărut.
Când ierni fără sfârşit îmbracă polii
Coboară-n sud şi vino să-mi vorbeşti
Despre grădini celeste cu magnolii
Unde te-ascunzi în cartea cu poveşti.
Liliana Trif & Ioan Grigoraș
vezi mai multe poezii de: nutzu