TREC COCORII
Întrecându-se cu norii,
Pe cărări aleatorii,
Către ţărmuri iluzorii,
Trec cocorii.
Nimeni nu le ştie drumul.
În siaj, pe cer, doar fumul
Unui loc nebănuit.
Au trecut şi s-au topit.
Au trecut odat' cu vara.
Iute cum dispare gara
Din fereastra unui tren.
Toţi fugim. Acelaşi gen!
Şi nimic nu-i poate-ntoarce.
Nici potop cu şapte arce
N-ar avea cum să încarce
Albi cocori şi şapte parce!
vezi mai multe poezii de: stomff
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Superbă!...felicitări din suflet!
Alina Cristian
miercuri, 15 aprilie 2015
Tot timpul sunteti frumosi cu mine. Va multumesc!
stomff (autor)
marţi, 14 aprilie 2015
Frumos, cum altfel ar putea fi ceva scris de tine...?
andreionthepoetry
marţi, 14 aprilie 2015
Superba!
Multumim pentru rasfatul lecturii.
Mihai_Manolescu
marţi, 14 aprilie 2015
Eu asata am vrut sa scriu si daca cineva a deslusit sensul , nu pot decat sa ma bucur.Multumesc pentru semnul de lectura din partea voastra fiind hranitor multumirii mele.
stomff (autor)
marţi, 14 aprilie 2015
Semn de placuta lectura, Andrei! Vreau sa ma lamuresti intr-un sens, "parcele" la care faci referire in ultimul vers sunt acele fiinte mentionate in mitologia latina?
Liliana Trif
marţi, 14 aprilie 2015
Foarte frumoasa si speciala poezie!
SAlecsandru
marţi, 14 aprilie 2015
Mie imi place cum scrii. Complex, studiat, dar natural.
Ma bucur ca am descoperit acest site!
dorin
marţi, 14 aprilie 2015
interesanta atmosfera creezi...
rebeca
marţi, 14 aprilie 2015
Iti citesc cu mare placere textele... de fiecare data.
cristi
marţi, 14 aprilie 2015
O poezie foarte speciala.Frumos.
alex
marţi, 14 aprilie 2015