Tristeţe în doi - Carmen
Poezie adăugată de: Ina M.

    duminică, 03 mai 2015

Mă copleşeşte ploaia iar,
Orice speranţă-i în zadar!
Nimic nu poate să mă facă
Această stare să îmi treacă!

Aşa cum norii tot coboară
Peste a verdelui comoară
Şi pleoapele încet se lasă
De la ferastră către casă.

Şi-ncerc să-mi fac curaj să trec
Peste o zi ce-arată sec,
Căci tristă-i azi natura mamă
Şi eu la fel, cum bag de seamă!



vezi mai multe poezii de: Ina M.




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

:)) Asta am simţit, asta am pus pe hârtie! Mă bucur că cineva poate să-mi aprecieze trăirile...şi sper ca versurile mele să facă pe cel ce le citeşte să vibreze ca mine...
Ina M. (autor)
luni, 04 mai 2015


Interesant.Astept si alte scrieri. Pentru aceasta multumesc.
stomff
duminică, 03 mai 2015


:))
Ina M. (autor)
duminică, 03 mai 2015


Interesanta poezie, m-a atras mult titlul dar si continutul poemului. Cred ca unul dintre cele mai triste lucruri este sa fii singur in doi..
marius_b
duminică, 03 mai 2015