Doi frumoși - Tudor Arghezi
Adăugat de: spanualexandrina

DOI FRUMOȘI


Pe-o foaie de izmă-ngustă
Se oprește o lăcustă.
Ce frumoasă-i, fa, Marie !

N-are nici ea pălărie
Și, strînsă-n fotele ei,
Fără tocuri și cercei
Cu bondiţa-n subsuori
Și cu talpa goală-n flori
N-a fost, cînd era mireasă,
Nici Crăiasa mai frumoasă.

Însă e și-un brotăcel
Și nu luai seama la el.
Ochii lui în ochii ei
Licăresc și dau scîntei.
Sufletele amîndouă
Tremurînd de-o spaimă nouă,
Și fiecare se strînge
Celălalt c-o să-l mănînce.

Vai de păcatele lor,
Nu a fost nici-un omor,
Au sărit care-ntr-o parte
Și s-au dus în cîrji departe.

Adevărul se cunoaște :
Dînsa nu mănîncă broaște.
Ar putea măcar să guste
Dînsul, gingașul, lăcuste ?


Tudor Arghezi - VERSURI - 1980



vezi mai multe poezii de: Tudor Arghezi




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.