În părul tău se-adună
Mirosul de gutuie, de nucă și alună.
Și știu un loc
Unde-a crescut, pesemne, busuioc.
Brațele albe când le dai pe spate
Se dezvelesc de fildeș din umere la coate.
Când mi te duc cuprinsă-ncet pe prund
Se zbate-n palmă șoldul tău rotund.
Miroase-a frunze de mușcată
La subsuara ta uscată.
Și uneori spinarea îți miroase
Amestecat: porumb și chiparoase.
Și ceafa are câte un
Gust de smirnă și tutun.
vezi mai multe poezii de: Tudor Arghezi
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.