- Am adunat secunde în clepsidră
Cât să mi-ajungă până te revăd,
Că fără tine noaptea e anhidră
Și-n inimă plâng valuri, un prăpăd
E-n fiecare zi când ești departe
Și nu găsesc la ușă niciun semn,
Pe strada mea doar felinare sparte,
Mă simt confuz, dar vreau să-ți jur solemn
Că vom găsi o insulă pustie,
Un țărm pe care zboară albatroși,
Să-ți dăruiesc metafore, o mie,
Când mă dezbraci cu ochii tăi frumoși.
- Am învăţat să-nşir secunde albe
Pe firul de mătase-al unui gând,
Şi de-o să vii, îţi pun pe umeri salbe
De aşteptări... Ţărmul acesta blând
Nu-i răvăşit vreodată de furtună,
Pare de Cronos binecuvântat,
Chiar de lipseşti, tot suntem împreună,
Iar timpul stă pe loc, e ancorat
De farul ‘nalt care atinge cerul
În nopţile când luna absentează
Şi poate el a fost bijutierul
Care-a unit destinele-ntr-o frază.
Ioan Grigoraș & Liliana Trif
Din volumul Din paradisul aproape pierdut -
Editura PIM Iași - 2015
vezi mai multe poezii de: nutzu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.