Unicat - Ioan Grigoraș & Liliana Trif
Poezie adăugată de: nutzu

    joi, 25 ianuarie 2018

- Simt uneori că sunt numai o pradă,
Un cerb cu coarne lungi, bun de vânat,
Și când nu e sezon, o cruciadă
Pornește după mine,-s unicat.

Simt uneori că ești o căprioară,
Un ied cu botul fin, catifelat
Și pentru vânători ești o comoară,
Vor să te aibă ca trofeu, în pat,

Dar lasă-i pe arcași să ne vâneze,
Nu ne ating, ni-s îngerii complici,
Cu noi pereții n-or să-și decoreze,
Ei vor pieri, dar noi vom fi aici.

- Aceşti nebuni deţinători de arme,
Suspecţi de crimă, fals şi braconaj,
N-au depăşit minusculele karme
Şi doar lovind în noi îşi fac curaj.

Hăitaşi banali şi fără nicio clasă
Ne încolţesc avizi, în luminiş.
Pierd timpul... Chiar nu văd că nu ne pasă
Când mintea lor distrusă de haşiş

Aleargă-n urma noastră? Câte mile
Distanţă vor avea de străbătut,
Cu sufletele negre, infertile -
Iluzii rătăcite din trecut?

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Din volumul Ca și cum am împărți aceeași inimă -
Editura PIM Iași - 2016



vezi mai multe poezii de: nutzu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.