Testamentul tribunilor - Vasile Copilu-Cheatră
Adăugat de: Christian1951

Am ajuns la vârsta asta când
Mă întreb, cât mai am de mas?
Şi trăiesc cu amintirile în gând
Până când am să vă las.

Prin lacra sufletului meu
Umblu scormonind tot mai febril,
Nu-l caut, nu vă speriați, pe Dumnezeu,
Dacă nu l-am cunoscut cât am fost copil.

Mă caut pe mine în tot ce am făcut,
Şi sorb din nou puteri şi sete de viață,
Nu mă ascund după cuvinte ca după un scut;
Omul cât trăiește tot învață.

Am fost nărod când m-am crezut tribun
Cu spada strămutată în condei,
Că versul meu va face traiul moților mai bun
Şi va să bage spaima în mișei.

O spun cu inima deschisă ca o carte,
Eu n-am știut ce-i pita albă,
M-am hrănit cu vise-n hârburi sparte
Şi am păscut cu iezii soarele din nalbă.

Vinarsuri scumpe şi femei frumoase
Nu tăgădesc că n-am visat,
Dar n-am avut când le cânta irmoase,
Şi-aș putea să număr câte Sabinute-am sărutat.

Nu pentru că aș fi vrut un înger să rămân,
Cum ne visa mama pe toți
Copiii ei, care purtam ponosul de rumân
Şi Someșuri de sânge răzvrătit de moți.

Dar treacă de la mine câte-am îndurat,
Azi mă simt din nou, vă jur,
Ca-n adolescență-mpovărat
De migala versului mai pur.

Vreau să-mi fac o liră din Carpați, ca în poveste,
Cu strunele din râurile țării, de oțel, albastre,
Când voi cânta la ea, să meargă veste
De câtă bucurie râde-n inimile noastre.

Şi să mă-ntreb : ,,Ce ai făcut măi Cheatră,
Pentru ei, eroii zilelor de azi?
Ești mulțumit cu cât ai adunat în lacră
Zvocotul tribunilor din brazi?

Ai uitat cum s-a mușcat cîndva din țară
Şi ai ajuns pribeag în țara ta?
Când s-a spânzurat Saveta Zară,
Că n-aveau pruncii ce-mbuca?

Tu, cel ce dădeai cu barda-n Dumnezeu
Şi te trăgeai cu sfinții lui de brăcinar,
N-ai nici o stea să-ncui în versu-ți greu,
La temelia omeniei lor fără hotar?

Sau poate n-ai știut că stihul tău rămâne
Şi el oglinda celor ce alăturea de tine
Trudesc, cu dalta, sau cu rigla pentru pâine,
Prin noi să se exprime țara din ce în ce mai bine?

Hai scrie omule, cu măduvă din soare,
Despre țara care suie în lumini spumos
Şi spune că de ai un bai care te doare,
E doar acela că n-o poți cânta cel mai frumos.



vezi mai multe poezii de: Vasile Copilu-Cheatră




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.