lui Miodrag Pavlovici
S-a înclinat însetat curcubeul,
s-a înclinat rătăcitor
deasupra ţării, deasupra celei Sârbeşti.
Căuta izvoare proaspete.
Să se adape cu apă vie,
să-şi agonisească un dram de putere,
să-şi clădească un castel.
Toate izvoarele proaspete
s-au prăbuşit în pământ,
ori sus pe cer
au plecat după apa-cea-vie.
Curcubeul găsi pupilele
ultimului cântăreţ cu gură de aur,
şi-n pupile - apă vie -
şi-n ea şapte culori părinteşti.
Îşi clădeşte acum un castel curcubeul,
cu şapte turle, una peste alta aşezate,
deasupra ţării, deasupra celei Sârbeşti.
vezi mai multe poezii de: Vasko Popa