Uşoară, aproape fără povară
sandaua. Urmă de picioare
fără carne. Singurateca zeiţă
cere unei lumi planta,
pentru trupul ei, solară
înălţime.Nu spuneţi
păr; păr în flăcări.
Spuneţi sandală, uşoară
urmă de picior; nu spuneţi
numai pământ, dulce pir
troznind în această străfulgerare
atât de suav încât îl adoră
călcându-l. O, simte-ţi
lumina, grava ta atingere
solară! Aici,simţindu-te
pământul e cer. Şi luceşte.
vezi mai multe poezii de: Vicente Aleixandre