VIS - Lucia Gargaletus
Poezie adăugată de: Lucia Gargaletus

    sâmbătă, 28 iulie 2018

VIS
Pornesc pe drumul
Păzit de ori şi ce ispită.
Mă-ndrept, sperând,
C-am să-ntâlnesc
Nădejdea clipelor senine

Trec ca o umbră.
M-am rătăcit.
Deşi s-a-ntunecat deja,
M-aplec, ca să sărut pământul.

Pe cer au apărut puzderie de stele.
Se face linişte şi pace.
Încetul, cu încetul,
Pe cer s-aprind iar zorii dimineţii.

Copitele de căprioară,
Împrăştie frunzişul.
În depărtare văd
O casă aşezată pe malul unui lac.

@Lucia Gargaletus



vezi mai multe poezii de: Lucia Gargaletus




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.