Vise și visuri... - Gabriel Stănciulescu
Poezie adăugată de: Gabriel Stanciulescu

    vineri, 14 februarie 2020

Vise și visuri...

Doamne Bun, mai dă-mi o brumă de noroc,
Și-o mână de ajutor, că-s anii grei,
M-am strecurat subtil prin ani de foc
Că viața nu îți oferă doar ce vrei.

Mi-am pus speranțe în vârsta ce o am,
Atent să nu greșesc ca-n tinerețe,
Să mă respect, căci adeseori cedam
Și nu-mi pasa deloc de batrânețe.

Mi-aș dori mai multă înțelepciune,
Mai des să îmi fie aproape Tatăl Meu,
Acum când vârsta trece să adune,
Sacii umpluți cu trudă, cărați cu greu.

Mi-e gândul plin de sevă și trăire,
Nicicând nu voi renunța să mai doresc,
Inima-și cere dreptul la iubire
Și nu-i păcat că în dragoste iubesc.

În mintea mea revin și gânduri triste
Și provocari, ce-n mine se-ntâlnesc,
Dar am să-mi rog conștiința să reziste...
Și voi fi iubire, cât am să trăiesc.

Autor: Gabriel Stănciulescu



vezi mai multe poezii de: Gabriel Stanciulescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.