În marşuri mulţimea să treacă!
Prea vîntură vorbele boabe de mazăre...
Clănţăii
să tacă!
Aveţi cuvîntul,
tovarăşe Mausere
În legile de la Adam
mai crede vreunul, nătîngul?
Mîrţoaga istoriei vom pune-o în ham.
Stîng,
stîng,
stîngul!
Porniţi ca vîntul,
Bluze albastre!
V-aşteaptă oceanele
în canonadă.
Au ruginit oare cuirasatele noastre
în radă?
Cînd leul britanic întruna
mă mîrîie,
nu, n-o să gîngur.
Nu poate fi învinsă comuna.
Stîng,
stîng,
stîngul!
Trec prin munţii mîhnirilor
oameni,
spre platou-nsorit, uriaş,
peste-o lume de molimi,
şi tărîmuri de foame,
trec milioanele-n marş.
Ne-mpresură focul, urgia?
Împreună cu voi, şi potopul înfrîngu-l!
Nu poate fi învinsă Rusia.
Stîng,
stîng,
stîngul!
Ochi-vulturesc, te deschide înaltului!
La sirenele vechi, noi n-avem urechi.
Strîngeţi,
voi degete, -ale proletariatului,
gîtlejul orînduirilor vechi!
Daţi bolta deoparte cu pieptul!
Cu steaguri să-i umpleţi adîncul!
Cine porneşte cu dreptul?
Stîng,
stîng,
stîngul!
1918
vezi mai multe poezii de: Vladimir Maiakovski