Vreau sa fii a mea pe veci!
M-am străduit să-ți fiu aproape,
M-au strâns emoțiile de mână,
Încurajările cu toate...
Au fost ca muza mea cea bună.
Aș face orice, ce n-am făcut,
Să-ți simt parfumul, cadoul meu,
Iar dacă pleci în necunoscut,
Peste perne am să-l torn mereu.
Te-am vrut și atunci, te vreau acum,
Mi-e grea și clipa fără tine,
Te caut și nu a rămas un drum
Să nu dorească să suspine.
Te rog vino, stai măcar puțin,
Fără tine să respir nu pot,
Orice zi ce trece e un chin...
Ne pierdem și farmec și... tot.
Încă avem o șansă în doi,
Ades luptăm cu zilele seci,
Pe o cale pășim amândoi,
Doi ca unul, de mână, pe veci!
Autor: Gabriel Stănciulescu
vezi mai multe poezii de: Gabriel Stanciulescu