Ce sunt eu, la urma urmei, dacă nu un copil, încântat de sunetul propriului meu
nume? repetând-o iar și iar;
Stau deoparte să aud - nu mă obosește niciodată.
Și ție, numele tău;
Credeai că nu există decât două sau trei pronunții în
sunetul numelui tău?
vezi mai multe poezii de: Walt Whitman