O, slavă! O viață! ... a întrebărilor acestor recidive;
Distanța dintre trenurile nesfârșite ale credincioșilor - și orașele lipsite de
inteligență;
Mie însumi pentru totdeauna reproșându-mi (cine-i mai nechibzuit decât mine,
și cine mai credincios?)
Ochii care râvnesc degeaba lumina obiectelor înseamnă – o lupta mereu reînnoită;
Dintre rezultatele slabe ale tuturor - din mulțimea plictisitoare și sordidă pe care o văd în jurul meu;
Dintre anii goi și inutili ai restului lumii - cu restul anilor mei interconectați;
Întrebarea, unui eu atât de trist, recidivează - Ce bine este în mijlocul acestor, multiple fațete, o viaţă?
Răspuns.
Că sunteți aici - că viața există și identitatea;
Că jocul puternic continuă și vei contribui cu un verset.
Traducere Mihnea Gheorghiu
vezi mai multe poezii de: Walt Whitman