Nobilul Sire, căzut în zile rele,
L-am văzut, cu mâna ridicată, amenințător, fluturând,
(Amintiri de demult în așteptare--dragoste și credință în așteptare,)
Cuțitul nebunesc spre Mama Tuturor.
Nobilul Fiu, pe picioare viguroase înaintând,
L-am văzut--din țara preriilor--țara apelor din Ohio și din
Indiana,
În salvare, gigantul viteaz, grăbindu-și urmașii bogați,
Îmbrăcați în albastru, purtând puștile lor de încredere pe umeri.
Atunci Mama Tuturor, cu o voce calmă vorbind,
Cât despre tine, Virginia, (mi s-a părut că o aud spunând), de ce te lupți împotriva
miei--și de ce cauți viața mea? 10
Când tu însăți te asiguri pentru totdeauna să mă aperi?
Căci tu mi-ai oferit Washington--și acum și pe aceștia.
vezi mai multe poezii de: Walt Whitman
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.