Curat ca o scoică
sau ca cochilia lunii
călăresc dinspre casa iubitei
prin noaptea jilavă.
Sunt lumini
printre copaci,
frunze căzând,
văzduhul și sângele
o calma stare a sufletului
calda de scăpătarea verii
relicvă a călduriii:
Ruina scump cumpărată
netezita spre rotunjime
mâncată de nisip
pulsul un puls amintit
al fluxului deplin ce a fost
vezi mai multe poezii de: William Carlos Williams