Cu voie faci iertabile greseli,
Când îti lipsesc din suflet uneori,
Cum anii fragezi se cuvin rebeli,
Tentatia ti-e sfetnic deseori.
Esti cavaler, astfel de cucerit,
Tu esti placuta, demna de curtat;
Când o femeie-ncearca, ce tâmpit
Renunta fara a fi profitat?
Însa puteai sa nu te-atingi de ea,
Strunind junete si tumult hoinar,
Ce catre desfrânare te-ar forta
Si dublul legamânt calcându-l iar:
Tentat de al ei farmec fecioresc,
De frumusetea ta-am sa ma feresc.
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare