Sonet XVII - William Shakespeare

Cine-mi va crede versu-n viitor?
Era cu al tau farmec împlinit.
Poemu-n timp devine un cavou,
Fara traire, te-a-njumatatit.
Dac-as descrie chipul tau frumos,
Enumerându-ti fiecare har,
Cei ce-or veni mi-ar spune „Mincinos:
Pe-aici chipuri de înger nu apar.”
Si ce-as fi scris, îngalbenit de vremi,
Vor fi scorneli de batrânel limbut,
Iar farmecele tale - aiureli,
Cum se scriau poemele-n trecut.
Dar daca un copil ai zamisli,
În el si-n versul meu te-ar regasi.

Traducere: Laurean Mihai Gherman



vezi mai multe poezii de: William Shakespeare




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.