Zăpada mieilor
Zăpada mieilor supuşi
S-a aşternut în grabă mare,
Cu plăpumi albe la culoare,
Venite astăzi dinspre ruşi.
Zăpada mieilor blajini
S-a aşternut cu nepăsare,
Peste livezile în floare
Şi peste pâlcuri de arini.
Zăpada mieilori curaţi
S-a aşternut în miez de noapte,
Ca o poveste spusă-n şoapte
De mai bătrânii noştri fraţi.
Zăpada mieilor cuminţi
S-a aşternut cu fulgi cât palma,
Cernuţi din nouri deşi, de-a valma,
Pe oseminte de părinţi.
Zăpada mieilor tăcuţi
S-a aştenut pe nesimţite,
Pe risipitele morminte
Ale străbunilor pierduţi.
Atât de proaspăt aşternută,
Zăpada mieilor ne lasă
Îngânduraţi, pierduţi, în casă,
Într-o letargică derută...
vezi mai multe poezii de: Mihai_Manolescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulţumesc pentru apreciere, Tania.
Cu drag,
Mihai_Manolescu (autor)
duminică, 23 aprilie 2017
cat de frumos ai scris....
tania
duminică, 23 aprilie 2017