când ai însemnat
pe giurgiuveaua la care
se închină toți trecătorii
m-am apropiat cu buzele
de ciutură
două narcise agonizau pe apa sfinţită
mi-am făcut bagajele
am trecut podul
am dat bir cu fugiţii
şi vrabia din mână
erai ochioasă
ca mătuşa mea
care te blagoslovește în bibliile satanice
pe care nu le mai înțeleg
de la o vreme
acum ce rost are
să pui cărămida sub capul nopţii?
11 martie 2017, Constanţa
vezi mai multe poezii de: lorena.craia
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.