Nu te teme, nu te teme
Dacă iar mor crizanteme
Dacă iar se văd în zare
Păsările călătoare.
Nici nu plânge, nici nu plânge
Când rupi ramul și vezi sânge
Când rupi creanga și prin creangă
Moartea zice din talangă.
Nu-ți fă rană, nu-ți fă rană
Din a nopții grea dojană,
Nici nu spune, nici nu spune
Vânturilor să s-adune.
Veșnicia dacă șade
Frunza însă cade, cade,
Stelele din zeci și sute
Se răresc și se fac slute.
Sufletul se-nvârte-n sine
Poticnindu-se de știme,
Lacul verde stă pe apă
Iară apa sapă, sapă
Sapă fără rost în cale
Și te-acoperă cu jale…
———————————————————————————————
sursa: #versurisubfloridetei
vezi mai multe poezii de: Radu Stanca
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.