Într-o noapte pe când mergi pe stradă,
dinspre magazinul tău şi casa ta
către cimitir,
mă vei auzi strigându-te din interiorul
gropii deschise şi vei realiza
că noi am fost mereu împreună.
Eu sunt esenţa clară a conştiinţei
din fiinţa ta, aceeaşi în extaz,
ca şi în oboseala pricinuită de ura pentru propriul sine.
În acea noapte când, eliberat de frica şerpilor
şi de întreaga tracasare pricinuită de furnicile sâcâitoare, vei auzi
vocea mea familiară, priveşte candela deja aprinsă,
miroase parfumul, surpriza cinei pregătită
de iubită în lăuntrul tuturor celorlalte iubite.
Acest tumult al inimii este semnalul meu
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Rumi