Ne pribegim prin cele patru zari
Căutând ce nu vom găsi vreodată
Căci fericirea pura si curată
Nu o vom găsi decât lângă cei de acasă
Ne intrebam adesea.. unde este ?
Ne intrebam...ce ne lipsește?
Uităm si visele din noi
Si alergam după nevoi
Uitam esenta de a trai
De a ierta si a iubi
Uitam adesea si de noi
Ne incarcăm de ura si venin
Si cand ultima clipa va sosi
Ne vom uita in urma
Ne vom intreba cum ar fi fost viata
Daca-m fi pretuit ce am fi avut
Am fi inchis ochii fericiti
Stiind ca ne-am fi făcuți iubiti
Dar ura si veninul din noi nu ne lasa
Sa fim iubiți de cei de langa casa
Sa fim iubiti de cei de langa noi
Eliberati de griji si de nevoi
vezi mai multe poezii de: Namoc Acirtep