2 - Adam T
Poezie adăugată de: Adam T

    sâmbătă, 23 iulie 2016

M-am născut și...
Deci, trăiesc.

Mă întreb...
Mă întreb zilnic:
Cine sunt și ce scop am aici?

Știu că pare abstract
Și filozofic. Dar...,
Știu ce vreau – întotdeauna am știut –
De aceea, încerc să-mi răspund.

În fiecare zi
Îmi dau alt răspuns.
Chestia asta mă
În-ne-bu-nește!
Adică... este posibil?
Poate primi, o întrebare, sute de răspunsuri,
În fiecare zi altul?

Ajung uneori
Să mă cuprindă un sentiment.
Unul destul de ciudat
Căruia i-am căutat, zile în șir,
O semnificație. Și i-am găsit – în cele din urmă.
Confuzia; ea e cea care îmi întunecă simțurile.

Efect al căutării (răspunsurilor)?!
Dureri.
Dureri înfloresc în țeasta-mi grea.

Astfel de seri
Se închei la fel:
Adorm,
Visez,
Mă trezesc.
De aici începe o nouă zi.
La fel ca celelalte.



vezi mai multe poezii de: Adam T




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Multumesc!
Adam T (autor)
luni, 25 iulie 2016


Crești ! În vârstă, în poezie, în frumos, chiar și în durerea ta interioară ! Gândurile tale m-au pus și pe mine pe gânduri ! Frumos !
stefan doroftei doimaneanu
luni, 25 iulie 2016