Plângeai, Măicuțo, când cădea pe cale
Cel ce venise-n brațele tale.
Inima-ți strigă, îndurerată,
când crezi că n-o mai fi cu tine niciodată.
Și n-ai păstrat din El niciun sărut –
simți c-ai pierdut tot ce-ai avut…
Golgota nopții-L înfășoară ca o moarte
și cade-ntruna, cu crucea-n spate.
Tăcerea cântă chiar acest vers
și-n inima ta plânge-ntregul Univers!
Sub pașii Lui în praful alb ies trandafirii
de sânge cald, supus Iubirii…
Și-I parcă singur, în lumea toată,
târând cu greu trădarea noastră blestemată.
Și n-ai păstrat din El niciun sărut –
simți c-ai pierdut tot ce-ai avut…
Sub pașii Lui în praful alb ies trandafirii
de sânge cald, supus Iubirii…
Și-I parcă singur, în lumea toată,
târând cu greu tăcerea noastră vinovată.
Audio : https://youtu.be/tQGcRrrfGds
Din volumul Sonata lui Madoff și alte poeme incorecte politic, 2021 : https://yanush.files.wordpress.com/2021/10/sm-net.pdf
vezi mai multe poezii de: yanush
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc pentru comentariu, Domnule Dincă.
yanush (autor)
joi, 28 iulie 2022
Am citit cu plăcere această poezie reușită. Transmite emoție autentică, e muzicală și, spre deosebire de majoritatea poeziilor religioase, are și elemente de modernitate. Am remarcat: „Și n-ai păstrat din El niciun sărut”.
Numai bine,
Petru Dincă
miercuri, 27 iulie 2022