Nici o floare:
Numai pete mari, de soare…
Doar din frunza cafenie
Putrezita-n umbra rara,
Iese-un pui de papadie
Sa mai vada ce-i pe-afara.
Se întinde drept spre cer
Pe codita lui de guma.
Dar când vede ca nu-i gluma,
Ca-i tot bruma
Si-i tot ger –
Îsi aduna pamatuf,
În tecuta-i vatuita,
Pentru-o zi mai potrivita,
Soarele caldut, de puf!
vezi mai multe poezii de: marian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.