E iar Septembrie,e toamnă
Din nou purtăm cojoace fistichii
Din nou,destinul ne condamnă
La pictogramele-arămii.
Copacii duc un dor de moarte
De florile ce le ornau coroana
Poetu-n filele de carte
Nostalgic povestește toamna
Într-o nuanță caldă,arămie
E totul îmbrăcat,ca-n sărbătoare
Cad frunzele de pe copaci,din vie
Și tractorașe ară prin ogoare.
Cu frunze ce au sufocat pământul
O regăsesc a nu știu câta oară
S-a instalat cu-ntreg avântul
În a mea scumpă țărișoară
A pregătit terenul pentru iarnă
Doar gri și alb în curcubeu
Miroase-n jur totul a toamnă
Și-a tine miroase și sufletul meu!
vezi mai multe poezii de: Gustavo El
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.