A venit toamna, iubito,
A venit toamna, iubito,
și-mi plouă în gânduri,
de atâtea triste așteptări...
la fel cum păsările călătoare,
tânjesc să zboare an de an
spre calde depărtări.
A venit toamna, iubito,
și simt cum parcă frigul,
ar vrea și el să se strecoare
între noi.
A venit toamna, iubito,
îmbracă-te în colorate voaluri...
copacii iar s-au dezgolit
de gânduri
și câte-o frunză rătăcită,
încă tremură prin ramuri.
A venit toamna, iubito,
aprinde-mi iar
un felinar de dor,
la ușa casei tale
cu pridvor.
A venit toamna, iubito,
și aleile pustii miros a jale...
mai plânge câte-o floare rătacită,
ce-și scutură petala
în amurg de toamnă.
A venit toamna, iubito,
îmbracă-mă cu tine și cu noi...
pictează-mi soarele
în zâmbet,
mai fă-mă să plutesc
din nou în nori.
A venit toamna, iubito,
să nu lăsăm ploaia
să spele focul din noi...
și să menținem flacăra
mereu aprinsă,
la fel de vie
cum o văd și-n ochii tăi.
A venit toamna, iubito,
și trubadurul neobosit al dragostei,
parcă ne gasește tot mai rar
pe amândoi.
A venit toamna, iubito,
eu te privesc prin ceață,
vânt și ploi...
melancolia o transform
în rânduri,
și ca destinatar,
am pus numele tău.
A venit toamna, iubito,
și sper ca anotimpurile următoare,
ne vor găsi la fel de îndrăgostiți
pe amândoi.
~14 Octombrie 2014~
vezi mai multe poezii de: Alina Cristian