Am plecat departe de casă, dar m-am întors.
Mama m-a întâmpinat cu bucurie pe chip și m-a strâns în brațe, ca și cum timpul nu ne-ar fi despărțit niciodată.
Veneam dintr-o țară străină, însă sufletul meu a rămas mereu aici, pe pământul strămoșesc.
Aici, liniștea nu este doar tăcere, ci o armonie care cuprinde trupul și sufletul.
Ce bine este acasă, printre florile care înfloresc în fiecare primăvară, lângă dealurile care veghează și lângă izvorul care curge limpede, neobosit.
Aici am înțeles că rădăcinile nu se uită niciodată. Oricât de departe m-ar purta viața, drumul inimii mă va aduce mereu acasă.
01.08.2026
Andrei GUȚU
vezi mai multe poezii de: Andrei Guțu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.