cheia sol
amore mio
nu descuie lacătul buzelor
stă zâmbind la capătul portativului
schimbând sensul orelor care îşi deapănă propria simfonie
vezi coarda aceea tensionată
prea întinsă între ieri şi mâine
dar prezentul nostru
unde e
pe care latură a cubului te-ai aşeza să mă aştepţi
şi până când se vor spune despre noi poveşti
ai căror protagonişti nu am fost niciodată
spune-mi tu de unde ai începe
ca eu să pot scrie finalul romanţei
***
știu să solfegiez portativul trupului tău
corzile sună suav sub atingeri
niciodată prea tensionate să nu le înţeleg capriciul
nu-i loc pentru noi la mesele tăcerii
te aud vorbindu-i îngerului
pe care-l aşezi în brad în fiecare iarnă
murmurând Ave Maria
fiecare anotimp îşi scrie povestea
aparținem tuturor şi nimănui
protagoniști ai actelor apoteotice
cortina ne prinde pe scenă
întotdeauna pregătiți pentru bis
îți distilez secretele inimii
într-un poem alb
ca sărbătoarea care dă buzna peste noi
finalul romanței amână-l
liliana trif & ioan grigoraș
vezi mai multe poezii de: nutzu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.