ADEVĂRUL
Savantul se plimba prin grădina astrală
Şi a găsit acolo pe creangă o cutie;
Atârnată în pom, părea o poamă vie,
Rod al florii lui rare, cea cu neagră petală.
A coborât-o-n iarbă, dorind să o descrie,
Apoi s-a prevăzut cu-un foarfece, o coală,
Şi-a prins să îi deschidă capacul cu sfială
Scoţând, până la urmă dinluntru… o cutie.
A purtat-o pe palme drept în laboratorii
Înzestrate cu tot ce-i util şi modern,
Ca s-o desfacă acolo în părţi cercetătorii;
S-au adunat cu toţi în jur de terezie,
I-au disecat sub clopot peretele intern
Şi-au scos până la urmă, dinlăuntru ... o cutie.
vezi mai multe poezii de: Vasile Cornel
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
:) Interesant, un fel de „un vis într-un vis”.
Dar de ce nu postați pe contul dumneavoastră, din moment e vorba de un autor unic?
Adina Speranta
joi, 18 mai 2023