Nu-i credeţi pe copii, ei sunt bolnavi,
Ei sunt bolnavi de dorul de a creşte,
Credeţi-i pe bătrâni, ei sunt sătui,
Se află dincolo de deznădejde.
Şi, ca şi când ar fi un vis urât,
Faceți-vă a nici nu-i auzi,
Treceți, de-i cazul, şi pe alt tărâm,
Nu-i credeţi, o, nu-i credeţi pe copii.
vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu