Dar, vai, toţi cetăţenii care sapă
Și obosesc şi dorm şi sapă iar,
Lărgesc inconştient acest coşmar,
Lărgesc inconştient această groapă.
Şi, în curând, în ultima etapă,
Ea o să fie semnul tutelar
Al pierderii de miez şi de hotar
Şi-n ea întreaga ţară o să-ncapă.
Opriţi-vă, prea întristate gazde,
Voi credeţi că săpaţi neobosit,
Ci doar un nou neant aţi adâncit,
Eroarea-i fanatismul pândei voastre,
Dar hai să ne decidem, în sfârşit,
Ce diferenţă-i între gropi şi brazde.
vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.