Banii poporului? Care bani?
Care popor, nu-i aşa? Care popor? Nici un popor!
Asta-i lozincă naţional-comunistă!
Noi furăm,
Noi controlăm! Asta e o lozincă la modă. Cinste nouă!
Să intre-n puşcărie membrii CPEx! Suntem în stare
Să dăm chiar o parte din banii furaţi de noi
Ca să se cumpere sârmă zdravănă pentru viitorii
Sinucigaşi. Ordin pe naţiune:
Să se amenajeze corespunzător toate podurile
Şi toate spălătoriile din blocurile în care s-au mutat
Comuniştii! Să fie făcută o contabilitate riguroasă
Şi să li se dea tot sprijinul, când vor să se spânzure!
Noi n-avem timp de remuşcări, noi furăm,
Facem staţii de televiziune cretine, la Costineşti,
Cu milioane de lei. Noi vindem stadioane pe sute de mii
De dolari. Şi finanţăm ziare în care nu mai are
Nici un rost să căutăm motivele permanentei apologii
La adresa lui Petre Roman. Noi furăm, nu muncim!
Noi cheltuim burse, nu acordăm burse. Noi pierdem
Valori, nu creăm valori. Noi trimitem în străinătate
Pe soţia consilierului ministrului de resort.
Dânsa de ce să nu se bucure de larga deschidere
Spre Occident a scumpei noastre patrii capitaliste?
O democraţie adevărată lasă şi soţiilor de consilieri
O speranţă, o bursă, o certitudine, o pilă,
vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu