Hai, jucaţi-vă de-a țara; puneţi-i mereu condiţii,
şantajaţi cu-Nalta Poartă, arătaţi spre orizont,
pe Români dispreţuiţi-i, morţii neamului huliţi-i,
nu mai şovăiţi, că vine ora marelui decont.
Vor căta să vă întrebe ce-ați făcut cu-atâtea burse,
unde-s banii pentru care aţi promis o ţară-n schimb?
Impotenţi sunteţi cu toţii, dacă-n zilele parcurse
n-ați făcut ce conveniseţi. Şi-a trecut atâta timp.
Febra homosexuală aşezaţi-o sus,în lege,
pervertiți adolescenţa, vindeţi trup şi vindeţi duh,
fluturaţi prin pieţe triste un hilar portret de Rege,
poluaţi cu sila voastră foc şi apă şi văzduh.
N-are rost s-avem hotare, faceţi-le să dispară,
călăriţi-vă cu nemeşi şi corciţi-vă cu câini,
puneţi - prin şantaj politic - noi impozite pe ţară,
cei săraci să piardă dreptul mult batjocoritei pâini.
Alba-Iulia? Scuipaţi-o ca pe-o tragică bătrână!
Ce să vă mai spună vouă Urbea Marilor Uniri?
Complotaţi, păgâni ai ţării, dar cu Biblia în mână,
dați infecta voastră hrană buletinelor de ştiri.
Vindeţi şi trădaţi în voie! Cine să vă mai întrebe?
Răzbunați-vă o dată, nu mai amânaţi nimic!
Ridicați mereu povara pe spinarea bietei plebe
şi sacralizați ideea unui om mereu mai mic.
Puneţi mâna pe palate, pe pământuri şi pe ranguri,
pân-atunci, mai amânați-i pe acei ce v-au plătit,
atacați la beregată, risipiţi-vă în flancuri,
ocupaţi stradela dulce dintre pâine şi cuţit.
Scoateţi morţii din morminte, ca să-i faceţi legiune,
pe cei vii încăierați-i cu diversiuni de soi,
aliaţi-vă cu moartea, înscenaţi idei nebune,
trageți țara-n Evul Mediu, dacă nu şi mai-napoi.
Vă aşteaptă sărbătoarea? Voi trataţi-o cu otravă!
Rude şi amici vă cheamă? Voi pocniţi-i peste bot!
Învârtiţi cuţitu-n rană, ca s-o faceţi şi mai gravă,
aţâţaţi la ură oarbă, orişicând şi peste tot.
Astăzi nici nu se mai ştie pe ce cale-o să se poată
supravieţui pe-aicea, unde-a ars şi-un ultim rest,
să se iugoslavizeze România dezbinată
sau să se românizeze ţările blocate-n Est?
Profitaţi de toată ceaţa! Mai sporiţi-o, la nevoie,
capodopere şi genii demolaţi-le atent!
Intrigi, unii despre alţii, spuneţi-i lui tata Noe,
ca să pustiiţi o ţară şi apoi un continent..
România? O lozincă pentru vârsta preşcolară!
Vindeţi tot, să nu mai fie tensiune în popor
şi, împrăştiind benzină peste-această tristă ţară,
dati-i foc. Suflaţi-i scrumul. Şi-n maimuţe somn uşor!
vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu