Seceta - Adrian Păunescu
Adăugat de: Buzan-Cioltea Șerban

Țipă seceta-n fântână
și se face foc în apă,
prin porumbul care crapă,
vita cade într-o rână.

Urcă stins nisip pe pleoapă,
plânge-n râu o moarte spână,
cu morminte se îngână
brazda care stă să-nceapă.

Praf de praf abia se ține,
roua seacă nas și buză,
peste arșița confuză,
doar în strugure e bine,
dacă nu cumva, prin sine,
lacrima din ochi acuză.