Adună-mă - Constantin Ciuca
Poezie adăugată de: cico

    miercuri, 06 mai 2015

Adună-mă cu buzele nopţii şi cu vorbele ei
şi apoi
calculează-te pe tine până la doi,
spunea femeia așezându-se peste somnul
meu.
Tocmai expir
al doilea număr,
deschide gura să cresc în tine
ramură de trandafir
înlăuntrul altei ramuri de trandafir,
spunea ea.
Desfă-ţi somnul în nesfârșite fășii de mătase
şi catifea
în care să mă prind ca într-o plasă de peşte.

Cu mine de vânt
recalculează-te.

Ah, am strigat înmugurind prin somn
de parcă ceream ajutor,
aud cifra 2 din cifra 1 cum se rupe şi creste
în trupul meu de pământ
pe o margine abruptă de nor.



vezi mai multe poezii de: cico




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Minunat ...
mirimirela
miercuri, 06 mai 2015


un poem incantator, felicitari,
Remus Bajan
miercuri, 06 mai 2015


Din nou foarte frumos.
stomff
miercuri, 06 mai 2015