Чудная картина
Чудная картина,
Как ты мне родна:
Белая равнина,
Полная луна,
Свет небес высоких,
И блестящий снег,
И саней далеких
Одинокий бег.
1842
Literal
Peisaj minunat
Cât de scump mie:
Câmpul alb,
Luna plină,
Lumina cerurilor înalte,
Și zăpadă strălucitoare,
Și săniilor depărtate
Fuga singuratică.
***
Sufletul minunii
Scumpul meu meleag:
Împlinitul Lunii,
Argintiul larg,
Luminări înalte,
Câmp strălucitor,
Sănii depărtate
Cu pribeagul lor.
1842
Traducere V. Bragagiu
traducere de: V. Bragagiu
vezi mai multe poezii de: Afanasii Fet
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
De acord, cuvantul "zbor" nu este in textul original. De asta spun ca este o traducere dificil de facut, cum sa traduci in romana, in versuri care sa rimeze acea atat de poetica expresie "fuga singuratica" ? Greu!
De aceea am spus ca traducerea dvs este reusita, este in spiritul poeziei lui A. Fet.
Ca va considerati sau nu traducator...nu prea conteaza. Cele mai reusite traduceri ale poeziilor lui Eminescu apartin unui elev de liceu.
Cum faceti aceste traduceri cu pasiune, rezultatele nu pot fi decat bune, mai ales ca lucrati mult pe text. Iubiti mult poezia... :)
roxana.c
vineri, 14 august 2015
Roxana(dacă-mi permiți) mă bucur citindu-vă și cuvintele și încercarea. Hai, să încercăm împreună:
Priveliște vrăjită
Iubită de nespus:
Câmpie-nzăpezită
Și luna plină sus,
Sub ceruri luminate
Întins strălucitor
Și sănii depărtate
În singuratic dor.
Mi-a fost foarte ușor căci D-voastră ați tradus. Am încercat doar să I-au verbul, și acest „zbor” nu este nici în original și dă nu știu cum o libertate săniilor, pe când Fet a subliniat anume dependența lor de locul natal. D-voastră (dacă doriți) reîntoarceți-vă încă și încă la traducerea D-voastră până vă veți epuiza. Și apoi mai reîntoarceți-vă încă. Așa fac eu. Când scriu poezia proprie parcă zbor, când traduc e un chin, o luptă pentru acel poet pe care-l traduc fugărindu-mă pe mine însumi cât mai departe să nu încurc, dar eu iarăși vin și dau târcoale și iar luptă...Interesant! Dar nu este pentru public. Am o poezie a lui Pușkin(eu nu-l iubesc pe Pușkin) poate o știți, două cuplete: „Eu v-am iubit iubirea poate...” Am vreo 6 ani de când o traduc(nu mai țin minte de câte ori) Toate traducerile pe care le-am citit în română sunt o bătaie de joc nu altceva. Dar mă lupt! să ajung la ideal, iar aceasta-i imposibil!De aceea vreau nu vreau apare(ca în poezia lui Fet) ceva personal al meu și asta de acum nu e traducere cum înțeleg eu, ci este „după Fet”. Dar mă bucur că v-ați aventurat și D-voastră la așa chestii. Credeți-mă vă va fi de folos. Și o să cunoașteți mai bine poetul , și o să vă adăugați la tehnica personală și, de ce nu, o să vă cunoașteți singură pe sine mai bine. Vă doresc succes din tot sufletul. Personal la aceată traducere eu nu mă mai întorc. Mi-ajunge. Poate... peste un timp...
bragagiu
vineri, 14 august 2015
Pai nu e chiar usoara traducerea acestei poezii, versurile scurte impun o economie de cuvinte destul de restrictiva, mai ales ca nu exista verb in textul original. Sunt aspecte de care m-am lovit cand am incercat si eu o varianta de traducere. Asta a iesit:
Priveliste vrajita
ce o iubesc nespus
campie-nzapezita
si luna plina sus
sub ceruri luminate
intins stralucitor
si sanii-ndepartate
in singuratic zbor.
Facand efortul acesta, apreciez faptul ca in traducerea dvs, domnule Bragagiu, este reusit redat spiritul poeziei.Si n-aveti nici un verb! Aprecierile mele!
roxana.c
vineri, 14 august 2015
”Sufletul minunii” mi se pare o privire de o delicatețe remarcabilă în ”magia locuirii clipei”! Personal îți sunt recunoscătoare - mă îndrăgostisem oricum de el dintr-o primă îmbrățișare încercând să trec dincolo de cuvinte, tehnici, etc... ”Traducerea” ta, de fapt împărtășirea cu spiritul unui creator de frumos, se apropie mult mai aproape de ceea ce am simțit eu căutând să fuzionez energetic cu autorul! Tot ce-am spus mai devreme, se confirmă..... Spui că nu ești traducător! Nu-mi permit să te contrazic - doar mi-amintesc zâmbind tandru că și Michelangelo spunea despre pictură, poezie, arhitectură - ”nu e meseria mea” și a văzut o lume întreagă generații după generații ce a lăsat în urmă nefiind ”meseria lui”.... Uneori Tătuca hotărește altfel ce frumuseți sunt menite să vină în lume prin intermediul nostru!:))) Oricum, toți suntem instrumente prin care Dumnezeu joacă magia ființării! Să ne bucurăm împreună!
Cu drag!
P.S. Eu deja v-am proclamat traducătorul de lumină preferat! Că vă asumați sau nu titulatura, chiar nu contează! Contează că împărtășiți cu noi scanările (viziunile) dvs! Mulțumesc!
Gerra Orivera
vineri, 14 august 2015
Asa "suna" in limba rusa: https://youtu.be/W_N1J_YK-YQ
roxana.c
vineri, 14 august 2015
Un poem de excepţie.
Popescu Nicoleta
vineri, 14 august 2015
Draga domnule Bragagiu va multumesc din inima pentru posibilitatea de a citi si a-mi imbogati cultura cu acest poet. Recunosc nu il stiam si ma bucura ca l-ati adus aici
estera
vineri, 14 august 2015
Dragii mei, cei care se interesează de Afanasii Fet. Am pus această traducere cu tot cu original și traducerea literal(adică frază cu frază). Mai jos doamna Orivera a postat o traducere a acestei poezii (În vrăjita pace) în trducere cum am înțeles profesională. Cred că veți putea înțelege măcar în parte cât este de greu să traduci din Fet. În această poiezioară(ca și în multe altele) Afanasii Fet nu folosește nici un verb! Personal am transpirat bine cu aceste două catrene, dar sincer am simțit fericirea luptei. Nu credeți că m-am dedat la întrecere cu traducători profesioniști(Doamne ferește!), dar vreau să vă dau și D-vostră posibilitatea de a încerca să traduceți fie și după textul literal ori după traduceri personale, cum vreți. Bineînțeles simplitatea genială a lui Fet este departe de traducerea mea. Dar, mă repet, personal am tradus din alți poeți numai pentru mine(exercițiu pentru tehnica versificației) Dacă o lună în urmă mi s-ar fi spus că voi posta traduceri aș fi râs. Ei iată că nu mai râd. Vă doresc succes.
bragagiu
vineri, 14 august 2015