Ai și crezut că vom muri,
Și-ai pregătit sicrie.
Dar iată, încă mai revii
Și mâna încă-mi scrie.
Cum bați la geam, târziu-târziu,
Eu pregătesc vioara.
Și-n timp ce cânți divin, eu scriu,
Până se duce seara.
Tic-tac, tic-tac, bătrânul ceas,
Pare că trece anul.
Și te invit din nou la vals,
Acum, cât cântă pianul.
O vai, o vai, se face zi.
Și pleci din nou în grabă.
Ai și crezut că vom muri,
Dar noi aveam doar treabă.
Și mâine de vei reveni,
Cu milă și cu frică.
Îți spun, mereu ne vom iubi
În lumea asta mică.
vezi mai multe poezii de: Balan Tiberiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Pot să contest versul. Însă aveți dreptate, iubirea este nemuritoare!
Balan Tiberiu (autor)
vineri, 26 august 2016
Iubirea nu moare niciodată ! Nici versul tău!
stefan doroftei doimaneanu
joi, 25 august 2016