Am fost cândva doi foarte buni prieteni
Am fost doi oameni ca oricare alţii,
Dar în acelaşi timp foarte speciali
Am fost doi oameni ce din priviri s-au înţeles.
Am fost doi oameni ce la un moment dat,
Pe drumul vieţii s-au întâlnit, şi-au stat de vorbă,
Apoi şi-au luat la revedere,
Şi au plecat pe propriul drum.
Am fost cândva doi foarte buni prieteni
Astăzi suntem doar nişte străini
Ce trec unul pe lângă altul
Grăbiţi să îşi urmeze drumul ce soarta le-o indică.
Am fost, suntem,
Nu ştim exact ce vom mai fi
În astă viaţă
Atât de plină de neprevăzut.
vezi mai multe poezii de: aniri
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumesc pentru sfaturi. :)
aniri (autor)
sâmbătă, 14 martie 2015
Fara suparare, dar ceea ce am citit este o insiruire de afirmatii care se completeaza una pe alta, dar atat. O poezie chiar scrisa cu libertatea versului liber contine ceva comparatii, metafore, poate ceva hiperbole, desigur, fara a fi in exces. Dar aici nu vad nimic. La viitoarele compozitii incearca sa tii cont de sfatul meu. Nu incerc sa tai aripi, incerc doar sa-ti astern pala de vant care sa te ajute in zborul tau.
blacks
sâmbătă, 14 martie 2015
Ma bucur. :)
aniri (autor)
sâmbătă, 14 martie 2015
:) like!
ali
sâmbătă, 14 martie 2015