Am năzuit, s-ajung odată
Am năzuit, s-ajung odată
În Ţara scumpă cea de sus
Cu plaiuri sfinte de nespus
Şi cu-atmosfera Sa curată,
Cu mii de flori îmbălsămată
Spre slava sacră a lui Isus.
Am năzuit, să pot ajunge
În Ţara unde-i primăvară
Şi veşnicia, n-o măsoară,
Ci în etern pururea curge
Şi nimic, nu o constrânge
Ci-n linişte se desfăşoară.
Am năzuit, să văd minuni
Cu Raiul veşnic pe pământ
Cum relatat este-n Cuvânt,
Ca-n voia marii-Nţelepciuni
Să pot aduce închinăciuni,
Şi a-L mări pe Tatăl Sfânt.
Cu-această sfântă năzuire
Mă mângâi zilnic sub soare
În viaţa aceasta trecătoare,
Că-n ziua cea de mântuire
Trăi-voi scumpa-mi fericire
Prin dragostea-I salvatoare.
Flavius Laurian Duverna
vezi mai multe poezii de: Duverna
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.